Analiza asupra domeniului activitati culturale si de spectacol (SUMAR)

Ce înseamnă domeniul activități culturale și de spectacol din punct de vedere al forței de muncă și veniturilor? Unde se situează acest sector economic comparativ cu alte sectoare economice din perspectiva celor doi parametri: forță de muncă și venituri?

La aceste întrebări am căutat răspunsuri în datele oficiale disponibile la Institutul Național de Statistică cu scopul de a avea un suport, o bază de pornire care, împreună cu rezultatele sondajului de percepție adresat artiștilor/creatorilor și operatorilor culturali realizat în cadrul Proiectului, să ne ajute la fundamentarea și conturarea unei politici publice ce vizează statutul artistului în România.

Astfel, au fost selectate date referitoare la populația ocupată și câștigul salarial mediu brut în activități culturale și de spectacol în comparație cu alte trei ramuri importante din economie: industria, un alt domeniu major de servicii – comerțul, și sectorul ITC care în ultimii ani a fost considerat un domeniu protejat prin plus-valoarea pe care o aduce și sprijinit, în consecință, de politici guvernamentale.

Rațiunea selectării acestor sectoare economice a pornit de la faptul că industria este principalul contributor în PIB (aproximativ 23%) și domeniul în care activează cea mai mare pondere dintre personale ocupate, comerțul este al doilea mare contributor la PIB (circa 20%) și sectorul servicii cu cea mai mare parte de forță de muncă ocupată. Am introdus în analiză si sectorul  ITC care, deși are o contribuție de circa 6% în PIB si apriximativ dublu forță de muncă ocupată comparativ cu activitățile culturale și de  spectacol (aproximativ 4% contribuție PIB), a fost decalart in ultimii ani domeniu strategic și, în plus, are o oarecare întrepătundere cu sectorul cultural, mulți profesioniști din domeniul ITC putând fi asimilați “creatorilor”.

Prin urmare, această analiză dorește să ilustreze eventuale diferențe, în special, în ceea ce privește statutul profesional, adică salariat versus lucrător pe cont propriu, dar și câștigurile salariale și să determine în ce măsură este nevoie de un set de reglementări/poitici și o abordare specifică pentru domeniul activități culturale și de spectacol, pornind de la premisa că într-o lume globală și într-o țară care resimte din ce în ce mai mult lipsa forței de muncă și nevoia de import de forță muncă din alte țări, pe fondul emigrației a peste 4 milioane de persoane active plecate să muncească în afara granițelor, păstrarea identității naționale prin cultură trebuie să fie un element de securitate națională. (…)