Așteptăm cu interes feedback-ul dvs. pe formatul următor:

Modificare propusă:………………

Justificare: ……………………

Secțiune dezbatere: Indicatori de performanță

● Numărul modificărilor de acte normative specifice;

● Numărul de persoane consiliate în Centrul Artistului;

● Numărul de persoane informate despre drepturile și obligațiile existe în domeniul cultural extins;

● numărul de persoane formate profesional ca Specialist în activitatea de lobby (cod COR 243220)

Așteptăm cu interes feedback-ul dvs. pe formatul următor:

Modificare propusă:………………

Justificare: ……………………

Secțiune dezbatere: Modalități de monitorizare și evaluare

Monitorizarea planului de activități, în corelație cu obiectivele specifice asumate, trimestrial; monitorizarea planului de comunicare a sesiunilor de consiliere, informare și formare; urmărirea parcursurilor legislative ale modificărilor propuse.

Așteptăm cu interes feedback-ul dvs. pe formatul următor:

Modificare propusă:………………

Justificare: ……………………

Secțiune dezbatere: Grup vizat

● Angajații Unității de Politici Publice a Ministerului Culturii și Identității Naționale;

● Reprezentanți de la Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală;

● 3 Specialiști angajați de către MCIN pentru consultanță juridică și profesională dedicat artistică în cadrul Casei Artistului;

● Reprezentanți ai ORDA;

● Reprezentanți ai organismelor de gestiune colectivă (15);

● Reprezentanți ai organizațiilor de creatori deja existente (12)

Așteptăm cu interes feedback-ul dvs. pe formatul următor:

Modificare propusă:………………

Justificare: ……………………

Secțiune dezbatere: Riscuri

● Opoziție din partea actualelor entități non-profit beneficiare ale actualului sistem de reglementare; greutățile întâmpinate în procesul de legiferare (că e vorba de o lege nouă sau de modificarea uneia existențe procedura, durata, complicațiile sunt similare);

● Marea majoritate a actanților din domeniu va sta în expectativă; creşterea în mod exponenţial a numărului de profesionişti care se autodeclară artişti şi creatori independenţi;

● Supralegiferarea unor domenii de activitate creativă, prin adoptarea unei politici publice care vizează grupuri-ţintă a căror profesie este reglementată (de exemplu arhitecţii);

● Omiterea din listele de profesii creative (subgrupe COR) şi de coduri CAEN pentru industriile culturale şi creative (coduri CAEN conform Strategiei pentru cultură şi patrimoniu naţional 2016-2022) a unor profesii şi coduri ce pot beneficia de efectele propunerii de politici publice;

● Stabilirea unor mecanisme corespunzătoare de gestionare care nu permit distribuirea resurselor printr-un algoritm obiectiv către potenţialii beneficiari; consumul de resurse necesar funcţionării mecanismului de gestionare este ridicat şi generează nemulţumirea şi neîncrederea potenţialilor beneficiari;

● Suprapunerea categoriilor de profesii face ca unele profesii să fie potenţial incluse în categoria artiştilor şi creativilor (de exemplu pentru codurile CAEN în cazul serviciile IT Codul fiscal prevede deja unele facilităţi).

Așteptăm cu interes feedback-ul dvs. pe formatul următor:

Modificare propusă:………………

Justificare: ……………………

Secțiune dezbatere: Beneficii

● Acces sensibil egal și transparent al entităților non-profit la dobândirea statutului de ,,utilitate publică”;

● Acordarea statutului de ,,utilitate publică” pentru entitățile non-profit, doar pentru perioada în care derulează în mod real activitatea/proiectul de utilitate publică, dar nu mai mult de 3/5/7 ani, și nu pentru că conține în obiectul de activitate ,,activități de utilitate publică”;

● Posibilitatea introducerii statutului de ,,utilitate publică la nivel local” în condițiile sus-arătate, legată de posibilitatea finanțării din bugetul local, pentru proiecte derulate/importante/de utilitate la nivel local;

● Transparența reală a colectării și gestiunii fondurilor colectate din taxa de timbru cultural; reducerea subfinanţării sectorului independent şi creşterea duratei de activitate pentru organizaţiile şi artiştii din mediul privat şi asociativ;

● Oferta culturală a sectorului asociativ şi a artiştilor independenţi este mai variată, ca urmare a participării acestora în procesul decizional şi legislativ, printr-un dialog constant cu autorităţile locale;

● Transformarea activităţilor culturale prestate în condiţii de barter sau voluntariat în activităţi remunerate în baza unor relaţii contractuale (contracte de drepturi de autor, contracte individuale de muncă).

Așteptăm cu interes feedback-ul dvs. pe formatul următor:

Modificare propusă:………………

Justificare: ……………………

Secțiune dezbatere: Impact economic

Creșterea nivelului de finanțare a proiectelor artiștilor sau entităților organizatoare de proiecte artistice și culturale; creșterea implicării la nivel local, prin cererea propriilor drepturi și facilități din partea artiștilor către autoritățile locale, în temeiul legilor care îi reprezintă; standardizarea unui prag de remunerare a drepturilor de autor, în lumina transparentizării drepturilor și obligațiilor artiștilor.

Armonizări, normări și modificări legislative sistemice și sectoriale specifice pot decongestiona finanțarea domeniului cultural extins

Așteptăm cu interes feedback-ul dvs. pe formatul următor:

Modificare propusă:………………

Justificare: ……………………

Secțiune dezbatere: Impact social

În cadrul ministerelor și a instituțiilor din subordinea acestora, existența bazelor de date facilitează fundamentarea unor politici publice și impactul acestora asupra mediul social. Colectarea și analiza datelor nu sunt costisitoare, în multe cazuri ele existând deja și constituind o constantă a activității curente a funcționarilor. În aceste cazuri este nevoie doar de o reinterpretare a datelor existente într-o cheie diferită, care ar furniza informații noi și relevante.

Schimbările legislative propuse vor aduce o transparentizare a resurselor financiare ale organizațiilor care reprezintă artiștii, creatorii, autorii și a proiectelor și programelor în direcția cărora acestea direcționează aceste resurse. Sintagma că „nu sunt bani în cultură” va fi, dacă nu mai rar folosită cel puțin va fi însoțită și de justificări coerente ale acestui fapt pe care îl conține.

Artiștii, creatorii, autorii vor avea o poziție de forță prin faptul că vor ști unde sunt resursele, cum le pot accesa, care le sunt drepturile și obligațiile pe care le au datorită apartenenței artistic-profesionale, care le sunt facilitățile și obligațiile sociale.

Artiștii vor putea da forma pe care o doresc organizațiilor de creatori de care aparțin, prin propuneri de strategii sau proiecte în care acestea să direcționeze resursele, vor putea fi stăpâni pe drepturile lor de autor și conexe, vor putea organiza uniuni de creatori noi sau organisme de gestiune colectivă noi. Artiștii vor putea avea o imagine mai clară a dimensiunii propriului sector de activitate, ale punctelor tari și slabe ale acestuia, putând să se implice direct în creșterea calității vieții, atât a celor cărora le dedică lucrările și operele, cât și a celei proprii.

Așteptăm cu interes feedback-ul dvs. pe formatul următor:

Modificare propusă:………………

Justificare: ……………………

Secțiune dezbatere: Buget estimat

Avantajul bazelor de date de la nivelul ministerelor și a instituțiilor din subordine este dat de acuratețea datelor, calitatea informațiilor de a actualizate și volumul mare de analiză. Colectarea datelor nu presupune costuri suplimentare pentru că, în cele mai multe cazuri, ea este rezultatul unor transmiteri de fluxuri de date de la instituțiile locale către instituțiile de nivel central în mod obligatoriu.

Funcționarii implicați în procesarea acestor date sunt deja angajații instituției de resort avute în vedere (MCIN), aspect care nu implică costuri suplimentare. La fel şi în cazul compartimentele juridice ale altor ministere, aceștia vor avea ca sarcină promovarea actelor normative, de asemenea activitate care nu impune costuri suplimentare. Ministerul Culturii și Identității Naționale, prin activitatea Institutului Naţional de Cercetare şi Formare Culturală, beneficiază și transmite către piață diverse și variate studii care reflectă situația domeniului cultural în România. Costurile legate de organizarea de informări și formări pot fi mai ridicate, implicând cheltuieli cu transportul, cazarea și închirierea diferitelor spații pentru dezbatere.

Etapa de colectare a informațiilor:

● Funcționari publici cu atribuţii stabilite prin fişa postului, 6 persoane:; Cheltuieli de personal – 7000 lei brut / lună / persoană x 6 luni; Cheltuieli consumabile – 25.000 lei; Cheltuieli legate de colectarea datelor şi mentenanţa sistemelor informatice – 35.000 lei; Cheltuieli de comunicare – 35.000 lei

Etapa de realizare a analizelor

● Funcționari publici cu atribuţii stabilite prin fişa postului, 6 persoane: Cheltuieli de personal – 7000 lei brut / lună / persoană x 12 luni; Cheltuieli consumabile – 25.000 lei; Cheltuieli legate de colectarea datelor şi mentenanţa sistemelor informatice – 35.000 lei; Cheltuieli de comunicare – 35.000 lei

Etapa de elaborare și implementare a soluțiilo

● Funcționari publici cu atribuţii stabilite prin fişa postului, 6 persoane: 7.000 lei brut/lună/persoană x 12 luni; Cheltuieli consumabile – 25.000 lei; Cheltuieli legate de colectarea datelor şi mentenanţa sistemelor informatice – 35.000 lei; Cheltuieli de comunicare – 35.000 lei

● Experți, 3 persoane: 9000 lei /expert/lună x10 luni

● Întâlniri pentru identificarea soluțiilor: 5000 lei/eveniment

Întreaga documentație și studiile la care face referire Varianta de Soluționare propusă pot fi accesate în secțiunea Utile: https://statutulartistului.ro/utile 

Așteptăm cu interes feedback-ul dvs. pe formatul următor:

Modificare propusă:………………

Justificare: ……………………

Secțiune dezbatere: Soluție propusă

V1 (recomandată): Consolidarea unui statut al artistului printr-o clarificare prin armonizare (corelare și modificare) legislativă a acestei condiții sociale și profesionale

Astfel, această variantă este recomandată pentru că propune consolidarea unui statut al artistului printr-o clarificare prin armonizare (corelare și modificare) legislativă a acestei condiții sociale și profesionale, oferind soluții la nivel de sistem și nu remedieri punctuale sau dezechilibre sociale sau legislative. Astfel, se au în vedere pentru prezenta PPP o definiție umbrelă, incluzivă, și o poziționare societală a artistului, creatorului, autorului. Obligațiile ce revin organizațiilor și indivizilor beneficiari de drepturi și facilități și modalitatea de monitorizare și raportare trebuie reglementate ca proceduri transparente, obiective și predictibile și care să nu împiedice dreptul la liberă exprimare și la liberă asociere (cf Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene).

Se urmărește asigurarea unui cadru legislativ incluziv pentru o recunoaștere socio-profesională a artistului, creatorului, autorului, prin drepturi și facilități ale acestuia conferite, garantate și intermediate de către organizațiile de creatori și a organismele de gestionare colectivă – conform dreptului de egalitate de șanse (drept fundamental în Constituția României și în Uniunea Europeană) și conform dreptului de liberă asociere (idem) – și o potențare a domeniului cultural extins prin direcții prioritare de acțiune pentru informare, consultanță și formare.

Axele transversale de acțiune în implementarea Variantei de soluționare recomandate trebuie să urmărească:

● armonizarea legislativă, eliminarea contradicțiilor și confuziilor generate de multitudinea de legi:

● informări constante pentru artiști și lucrători culturali prin întâlniri organizate în țară privind drepturile și obligațiile domeniului cultural extins și conex, cu invitați de la Ministerul Educației Naționale, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ANAF, ORDA etc

● colaborarea cu experți cu o vastă experiență atât în sectorul creativ pentru consultanță specializată în probleme specifice domeniului (profesionalizare, contracte, reglementări drepturi autor etc.) (Centrul Artistului)

Prezenta propunere de politică publică privind statutul societal al artistului, creatorului, autorului propune a) normări metodologice de aplicare și completări aduse legislației care reglementează funcționarea domeniului cultural extins:

● Introducerea de definiții ale artistului, creatorului, autorului: modificare DECRET-LEGE nr. 27 din 14 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea în condiţii de autonomie economică a organizaţiilor de scriitori, artişti plastici şi compozitori, creatori de film şi de teatru sau/și Legea dreptului de autor sau/și o lege nouă. Sunt propuse modificări legislative care să definească artistul, creatorul, autorul, cu referiri la legislația deja existentă (Clasificatorul Ocupațiilor din România, Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, legile speciale precum Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia și Ordonanța nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic). Pe lângă definiție ar trebui menționate statutele sale fiscale și profesionale.

Din analiza sondajului de percepție din 2018 (300 de respondenți), nivelul de afiliere la diverse organisme din domeniu este foarte scăzut. Pe de o parte, așa cum arată datele, un motiv îl reprezintă lipsa motivării (nu obțin niciun beneficiu), iar pe de altă parte respondenții susțin că este nevoie de asociații profesionale eficiente, ca atare un alt motiv al neafilierii îl reprezintă și percepția de ineficiență a organismelor existente în prezent. Astfel, doar 45% dintre artiștii care au răspuns la sondaj sunt membri ai unei asociații de creație, iar circa 2 din 10 dintre aceștia au declarat că nu au niciun beneficiu în urma afilierii.

Componenta legislativă a statutului artistului trebuie conturată ca politică publică alternativă, în prealabil considerând ca trebuie definit „Artistul”: un artist calificat sau un artist prin vocație, un artist angajat sau un artist liber de contract, un artist care dorește și acceptă să adere la structuri organizatorice profesionale sau un artist independent – raportat la cele anterior enunțate ar urma a fi stabilite rolul și locul artistului în societate, drepturile conferite și obligațiile pe care și le asumă, corelative drepturilor de care beneficiază.

● reglementări juridice legate de particularităţile fondării şi activităţii uniunilor de creaţie – ca organizații de creatori, ca asociații profesionale, ca organizații reprezentative și de utilitate publică, prin:

– introducerea definiției pentru uniunii de creație / uniunii de creatori / organizații de creatori, ca asociație profesională în domeniul culturii, și stabilirea criteriilor de reprezentativitate care conferă statutul de partener social abilitat să își reprezinte membrii in cadrul dialogului social instituționalizat (cf altor entități menționate în Legii dialogului social) în: DECRET-LEGE nr. 27 din 14 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea în condiţii de autonomie economică a organizaţiilor de scriitori, artişti plastici şi compozitori, creatori de film şi de teatru, Legea nr. 62/2011, actualizată 2018, Legea dialogului social și în Ordonanța nr. 26 din 30.01.2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.246/2005 – în colaborare cu reprezentanții organizațiilor de creatori deja existente. În momentul de față în legislație apar concomitent denumiri de uniune de creație, uniuni de creatori și organizații de creatori.

– reglementarea statutului de utilitate publică pentru organizațiile de creatori prin clarificare drepturi și obligații plus menționarea unei reacreditări la un interval finit de timp – în Ordonanța nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.246/2005 – în colaborare cu Secretariatul General al Guvernului

– modificarea prin eliminarea restricției de apartenență la Alianța Națională a Uniunilor de Creatori – în Legea nr. 136/2015 pentru finanțarea revistelor de cultură reprezentative din România, acordată distinct pentru revistele uniunilor de creatori din România si in Ordinul nr. 2664/2003 pentru aprobarea Criteriilor și procedurii de acordare a statutului de utilitate publică asociațiilor, fundațiilor și federațiilor care desfășoară activități din sfera de competență a Ministerului Culturii și Cultelor și în Legea nr. 118/2002 privind indemnizația de merit – în colaborare cu reprezentanții Comisiei de Cultură a Camerei Deputaților

– modificarea prin eliminare a Anexelor 1-8 (listele de organizații de creatori care au acces la timbru), cu menționarea ca destinatari a „organizațiilor de creatori” – în Norma metodologică privind perceperea, încasarea, utilizarea, evidența și controlul destinației sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, precum și procedura de solicitare și comunicare a opțiunilor titularilor de drepturi de autor sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autor ori, după caz, ale moștenitorilor acestora din 14.10.2003 – în colaborare cu reprezentanții Comisiei de Cultură a Camerei Deputaților și Ministerului de Finanțe

Tot în direcția unui statut al unui artist, creator, autor implicat și informat, prezenta PPP urmărește b) activități de informare, consiliere și formare profesională specifice la nivel național privind drepturile și obligațiile artistului și ecosistemului său prin:

● sesiuni de consiliere juridică și profesională specializate pe domeniul cultural extins, prin intermediului unui organism numit Casa Artistului, aparținând de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național

● sesiuni de informare online dar și offline, la nivel național privind drepturile, facilitățile și obligațiile artiștilor, creatorilor și autorilor, cu invitați din organizații de creatori, organisme de gestiune colectivă, instituții finanțatoare de cultură, instituții artistic-vocaționale, Casa de Pensii, ANAF etc.

● sesiuni de formare profesională în domeniului advocacy cultural, în direcția creșterii sustenaiblității domeniului prin inserția de specialiști (per sector, per breaslă etc.) capabili să centralizeze problematici, să formuleze și să propună schimbări legislative, să monitorizeze, să evalueze și să continue pe termen lung dezvoltarea legislativă armonioasă a domeniului.

Așteptăm cu interes feedback-ul dvs. pe formatul următor:

Modificare propusă:………………

Justificare: ……………………

Secțiune dezbatere: Soluții alternative

V1: Consolidarea unui statut al artistului printr-o clarificare prin armonizare (corelare și modificare) legislativă a acestei condiții sociale și profesionale

V2: Instituirea unei legi noi care definește artistul, creatorul, autorul

V3: Menținerea status quo-ului, a cadrului legal existent

Așteptăm cu interes feedback-ul dvs. pe formatul următor:

Modificare propusă:………………

Justificare: ……………………

Secțiune dezbatere: Problemă identificată

Specificitatea creației și muncii artistice și diversitatea foarte mare a manifestărilor creative face dificilă relaționarea legislativă a statului cu individul artist, creator, autor. Instituțiile statului legiuitor pot decide drepturi, facilități și obligații per individ doar dacă acesta are un drept fundamental (Constituție) sau dacă acesta aparține specific vreunei categorii profesionale sau sociale.

Mai mult, tipologia relațiilor contractuale cu un artist este diferită de celelalte munci prestate la nivel societal. În acest context, considerăm necesară intermedierea acestei relații stat-artist prin angajatori de profil sau asociații profesionale de profil și uniuni de creatori, astfel propunând reglementări legislative la nivel de sistem, în direcția: democratizării accesului la drepturi și facilități instituite legal pentru artiști, creatori, autori și a unei rigori și precizii a rezolvării problemelor de fond pe domeniu creativ specific.

Astfel că instituțiile și asociațiile profesionale de profil și uniunile de creație / organizațiile de creatori pot oferi protecție socială specifică și beneficii relaționate cu natura specifică a muncii creative.

Se identifică următoarea problemă compusă din:

● Lipsa unei definiții ale artistului, creatorului, autorului

● Lipsa unei reglementări general aplicabile fondării şi activităţii uniunilor de creaţie – ca organizații de creatori, ca asociații profesionale, ca organizații reprezentative și de utilitate publică

● Lipsa de informare a drepturilor și obligațiilor de către artiști și lucrători culturali

● Penuria de instituții/organizații specializate în consultanță pe probleme specifice sectorului cultural extinscare problemă duce la un cadru legislativ neunitar privind o recunoaștere socio-profesională a artistului, creatorului, autorului, prin drepturi și facilități ale acestuia conferite și garantate, inclusiv prin intermediul organizațiilor de creatori și a organismele de gestionare colectivă

Așteptăm cu interes feedback-ul dvs. pe formatul următor:

Modificare propusă:………………

Justificare: ……………………

Secțiune dezbatere: Obiective

1. Accesibilizarea drepturilor și facilităților legale pentru toți artiștii și lucrătorii culturali din România

2.Soluționarea aspectelor legale pe care le presupune armonizarea legislativă pentru egalitate de șanse

3.Informarea și formarea tuturor celor interesați din domeniul cultural extins asupra diferitelor tipuri de statute, drepturi și obligații sociale, profesionale, educaționale

4.Formarea de specialiști în advocacy care să inițieze îmbunătățiri ale condiției socio-profesionale a artistului, creatorului, autorului și a ecosistemului său.

Așteptăm cu interes feedback-ul dvs. pe formatul următor:

Modificare propusă:………………

Justificare: ……………………

Secțiune dezbatere: Scop

Consolidarea unui statut societal al artistului, autorului, creatorului în România prin armonizarea și normarea de măsuri legislative în favoarea exercitării legale a drepturilor și obligațiilor și prin formarea și informarea actanților din domeniul cultural extins

As pune problema si altfel. Teoretic artistul plastic sau artistul vizual si activitatea desfasurata de acesta se incadreaza in categoria profesiilor libere-liberale, doar teoretic pentru ca…. Profesiile liberale nu au nevoie de PFA, numai inregistrare la ANAF sub forma de PFI. Cei de la ONRC precizeaza ca artistul plastic nu e trecut pe lista reglementata a profesiilor liberale…deci tocmai de asta am deschis aici intrebarea…pana la urma traim in Romania si totul e ambiguu. Pana la urma conform legislatiei care e statutul artistului plastic si cum e considerata activitatea desfasurata de un artist plastic, pictor-sculptor. Profesie liberala sub forma PFI sau PFA, sau nu ?

Oare e cineva pe aici interesat de acest subiect? Daca se poate o sugestie sau cum se procedeaza, care este cea mai potrivita forma de autorizare-inregsitrare?

O zi excelenta tuturor !!