News

Formația Alb Negru a catalogat modificarea drept „lipsită de logică”: „Banii din neidentificate intră în Fondul Comun și se impart la toți in functie de metodologia pusã la punct in ani de munca. Nici unul dintre noi nu face parte din vreun Consiliul Director și, daca avem o nemultumire, avem unde sa ne adresăm. Am cerut noi intervenția Guvernului sau a Parlamentului in aceasta poveste? Politicul nu are ce cauta în Muzică și mai mult ca sigur in alegerile noastre”. 

Pe de altă parte, deputatul USR Iulian Bulai a anunțat, pe pagina sa de Facebook, că a depus în Comisia de cultură a Camerei Deputaților un amendament prin care să anuleze prevederile amendamentelor Alinei Gorghiu și lui Lucian Romașcanu, acesta având întâlniri cu reprezentanții organismelor de gestiune colectivă (OGC-uri, cele care se ocupă de colectarea drepturilor de autor ale artiștilor). 

Ce se modifică în Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe 

Modificările la legea dreptului de autor au pornit de la armonizarea legislației naționale cu două directive europene, pentru neimplementarea cărora România riscă infringementul. Aceste directive, Directiva 2019/789 and Directiva 2019/790, urmăresc să confere mai multă protecție artiștilor și să responsabilizeze radiodifuzorii. 

Cu toate acestea, în 9 noiembrie, Comisia pentru cultură şi media din Senat a publicat un Raport suplimentar asupra proiectului de lege care modifică legea dreptului de autor, care prevede, între altele, și modificarea articolului 169 din această lege. Mai întâi, Alina Gorghiu a propus ca toate sumele nerevendicate să meargă către Fondul Cultural Român, apoi Lucian Romașcanu – ca sumele nerevendicate să se împartă astfel: 30% către organismul de gestiune colectivă (organismul care colectează și distribuie drepturile de autor ale artiștilor, n.r.) care să împartă fondurile către membri, iar restul de 70 la sută să fie virat către Fondul Cultural Național – iar artiștii ar urma să aplice pentru proiecte care să fie finanțate din aceste fonduri. Consultați AICIraportul suplimentar și AICI urmăriți traseul inițiativei legislative în Parlament. 

Newsweek România a discutat cu mai multe surse din piață, care au indicat care sunt problemele cu aceste amendamente, cât și care este situația în prezent. Aceste surse ne-au indicat și că în spatele propunerilor făcute de cei doi senatori și susținute de ministrul Bogdan Gheorghiu s-ar afla, de fapt, Mario de Mezzo. În mandatul acestuia la șefia Oficiul Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) a fost sistată plata taxei de muzică pentru cei din HORECA pe perioada pandemiei. După ce a fost înlocuit de la șefia ORDA de Florin Cîțu, De Mezzo a revenit în instituție pe funcția de director general adjunct. 

„Fondul Cultural Național, cel mai probabil, trebuie să fie făcut mai interesant pentru  cineva care trebie să preia o funcție acolo și acestea sunt preparativele pentru a-i asigura un buget mai mare. Există o informație care circulă, cum că dl. de Mezzo ar visa sa aibă pe cineva apropiat acolo sau chiar pentru dumnealui”, ne-au declarat aceste surse din piață. 

De asemenea, CREDIDAM, unul dintre cele mai mari organisme de gestiune colectivă din România, a atras atenția, în observațiile transmise public la amendamente și consultate de Newsweek România, că „o astfel de modificare ar însemna practic confiscarea unor remunerații reprezentând drepturi patrimoniale de autor sau conexe (sume rezultate din activitatea de colectare aorganismelor de gestiune colectivă) și naționalizarea lor. Amendamentul încalcă art. 44 alin (3), alin. (4) și alin. (8)  din Constituția României (dreptul la proprietate economică, n.r.) și art. 1 din Primul protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Sumele nerevendicate sunt sume private provenite din activitatea de colectare. (…) Destinația acestor sume este prevăzută clar de legea în vigoare, acestea fiind la latitudinea Adunării generale a mebrilor (deci tot a titularilor de drepturi) – singurii care pot să decidă asupra bunurilor lor”. 

Mai jos, puteți vedea modificările la articolul 169 din Legea dreptului de autor, așa cum au trecut de Senat. 

Ce înseamnă sumele nerevendicate și cum se împart ele în prezent 

Sumele nerevendicate se referă la banii pe care radiodifuzorii (posturile de radio și TV) trebuie să îi plătească pentru utilizarea muzicii, conform legii dreptului de autor, dar playlist-ul cu muzica folosită conține informații incomplete sau insuficiente pentru identificarea autorului – ceea ce înseamnă că acesta nu poate fi plătit. 

Până la 20 la sută din sumele pe care radiodifuzorii ar trebui să le plătească nu sunt documentate – adică utilizatorii nu au identificat nici un playlist sau datele sunt scrise incomplet, sunt scrise greșit numele artiștilor sau ale pieselor, au explicat surse din industrie, pentru Newsweek România. 

Multe probleme sunt la muzica populară, unde radiodifuzorii trec, în loc de titlurile pieselor, primul vers al unei strofe sau refrenul, în loc de numele piesei. 

În aceste cazuri, organismele de gestiune colectivă aplică diverse metode pentru a afla cine este autorul: fie trimit tuturor membrilor lista cu creațiile neidentificate, iar artiștii declară pe proprie răspundere (sub incidența legii penale) ori aducând dovezi că le aparține creația. Unele organisme de gestiune colectivă fac anual o regularizare, pentru a se încadra în termenul de trei ani pentru a identifica un autor. 

Sumele rămase în final nedeclarate, după trei ani, sunt împărțite, procentual, între artiștii care au declarat creațiile, din baza de date a OCG-ului sau conform deciziei Adunării Generale a membrilor, după ce aceștia votează. 

Fiecare organism de gestiune colectivă are pe site-ul propriu modul în care distribuie sumele nerevendicate – citiți mai multe în dările de seamă anuale: CREDIDAM, UCMR-ADA, UPFR.

O altă variantă este achiziționarea unui sistem de monitorizare pentru radio și TV, așa cum a făcut, de exemplu, Uniunea Producătorilor de Fonograme din România – care folosește sistemul BMAT.

Dar, cu toate acestea, nu OCG-urile ar trebui să fie cele care să investească în astfel de programe, ci radiodifuzorii, care ar trebui să declare corect playlist-urile, putând fi sancționați de ORDA. Cu toate acestea, după cum arată sursele Newsweek România, acest lucru nu se întâmplă prea des. 

Organismele internaționale: Nu există nici o justificare pentru o intervenție guvernamentală atât de gravă 

O altă problemă semnalată de sursele Newsweek România se referă la situația artiștilor internaționali, care ar trebui să beneficieze de drepturi de autor din creațiile difuzate în România. În acest sens, confederațiile internaționale ale autorilor au scris președinților Senatului și Camerei Deputaților, pentru a-și exprima îngrijorarea. 

Astfel, Confederation Internationale des Societes d’Auteurs et Compositeurs (CISAC) și GESAC le-au scris Ancăi Dragu și lui Sorin Grindeanu că „amendamentul propus Legii române privind gestiunea colectivă poate duce la deturnarea de către autoritățile statului a sumelor din drepturi de autor nealocate. Suntem foarte îngrijorați că modificarea art. 169 alin. (3) din Legea drepturilor de autor discutată în prezent în Parlamentul României, dacă va fi adoptată, va avea un impact negativ asupra autorilor și titularilor de drepturi (…)  o modificare va lipsi autorii și deținătorii de drepturi, prin OCG-rile lor, de un cuvânt de spus în destinul așa-ziselor venituri neidentificate și,în schimb, va concentra luarea deciziilor de către Stat prin transferarea sumelor din drepturi de autor neidentificate în întregime către un Fond Cultural special, în scopuri culturale generale (…) Nu există nici o justificare pentru o intervenție gvernamentală atât de gravă în natura privată a drepturilor autorilor menționate.”  Scrisoarea, AICI. 

Și Association of European Performers’ Organisations (AEPO-ARTIS) a atras atenția, într-o scrisoare deschisă transmisă președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, că „dacă amendamentele la articolul 169 devin lege, vor face mult rău artiștilor români, fiind o restricție nedreaptă asupra dreptului lor de a decide felul în care banii câștigați de ei atât de greu sunt împărțiți, în special în această perioadă, în care artiștii au fost grav afectați de pandemia COVID-19”.  AEPO-ARTIS a mai arătat că, după ce România a implementat Directiva UE 26/2014, organismele de gestiune colectivă au obligații stricte, care să asigure transparența și buna distribuire a sumelor pe care OGC-urile le colectează și le distribuie artiștilor membri, iar artiștii membri au dreptul de a participa și de a vota în cadrul Adunării generale. 

Articolul 13 (6) din directivă (Directiva 2014/26/UE) nu permite statelor membre să intervină asupra veniturilor artiștilor pentru a decide cum să fie folosite sumele rezultate din drepturile de autor, a mai atras atenția AEPO-ARTIS. 

Explicațiile Directorilor ORDA pot fi citite, mai jos, așa cum au fost redate de Newsweek România.

„În prezent, destinația sumelor nerevendicate, prescrise după 3 ani de la data notificării, este la latitudinea organismului de gestiune colectivă (OGC) care decide arbitrar ce se întâmplă cu ele, prevedere ce nu încurajează repartiția sumelor colectate, ci mai degrabă utilizarea discreționară a acestora de către OGC-ul respectiv.

Sumele prescrise sunt în cuantum foarte mare, atât în sume absolute, cât și în procente, spre exemplu un OGC a prescris aproape jumătate din sumele colectate iar un altul a prescris sume în valoare de aproximativ 40 milioane lei în ultimii trei ani, ele reprezentând remunerații care se cuveneau membrilor/cei care nu sunt membri, titulari de drepturi. Nerevendicarea acestor sume nu poate avea drept consecință transformarea în venituri proprii ale organismului de gestiune colectivă, din care, spre exemplu să fie cumpărate proprietăți/sedii ale OGC-ului, lucruri care s-au întâmplat constant.

Obiectivul amendamentului este tocmai acela al respectării literei și spiritului Directivei 2014/26, prin faptul că reducem posibilitatea de a utiliza fondul discreționar și pentru alte scopuri decât membri.

Cu alte cuvinte, Administrația Fondului Cultural Național va înființa un fond special, doar pentru titularii de drepturi corespunzători OGC-ului care a virat banii și doar aceștia vor putea accesa fondul prin proiecte culturale.

Amendamentul prevede în mod expres faptul că 70% din sumele nerevendicate vor fi virate la Fondul Cultural Național, iar accesul la fondul special creat in acest sens va fi permis doar categoriei de titulari de drepturi reprezentate/gestionate de OGC-ul de la care au venit banii.

Totodată, amendamentul stipulează faptul că 30% din sumele nerevendicate revin OGC-ului, acesta neavând dreptul de a le utiliza în alte scopuri decât repartizarea în mod egal către propriii membri, putând reține comisionul de administrare de maxim 15% în conformitate cu dispozițiile legii.

Prin urmare, apreciem că amendamentul în referință vine în sprijinul titularilor de drepturi, care pot beneficia în mod concret de aceste sume prescrise, prin asigurarea accesului la proiecte culturale/editoriale etc., ce intră în atributul și misiunea Administrației Fondului Cultural Național, instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii, reglementată prin Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale cu modificările şi completările ulterioare.

Directiva 2014/26 are, între altele, drept scopuri declarate, promovarea unei transparențe ridicate şi o mai bună guvernanță a OGC-urilor, prin consolidarea obligațiilor de raportare şi controlul titularilor de drepturi asupra activităților lor, precum și o mai bună funcționare a OGC-urilor şi creșterea încrederii în activitățile acestora.

Totodată, Directiva 2014/26 vizează în principal o mai bună protecție a intereselor titularilor de drepturi și impune cerințe, precum: îmbunătățirea gestionării repertoriului, plăți mai rapide către membri, claritate în ceea ce privește fluxurile de venituri din exploatarea drepturilor, un raport anual privind transparența şi informații suplimentare furnizate direct titularilor de drepturi.

În conformitate cu prevederile art. 13(6) al Directivei 2014/26, statele membre pot restrânge sau pot determina scopurile în care este autorizată utilizarea sumelor care nu pot fi repartizate, urmărind, printre altele, ca aceste sume să fie utilizate separat și în mod independent pentru a finanța activități sociale, culturale și educaționale în beneficiul titularilor de drepturi.

Având în vedere cele de mai sus, apreciem că amendamentul în referință nu contravine în niciun fel literei și spiritului Directivei 2014/26, ci este exclusiv în beneficiul titularilor de drepturi și contribuie la ridicarea nivelului repartiției sumelor colectate. De asemenea, amendamentul vine în sprijinul creșterii încrederii în activitățile OGC-urilor, care, în prezent, cel puțin în România, nu se bucură de o încredere sporită din partea titularilor de drepturi, utilizatorilor, și a societății civile în general”. 

Alina Gorghiu: Modificările aduc îmbunătățiri 

În vreme ce artiștii și organismele de gestiune colectivă consideră că modificările propuse de Alina Gorghiu și Lucian Romașcanu reprezintă o formă de naționalizare a veniturilor artiștilor, prin transferarea lor în proprietatea statului, senatoarea liberală a transmis, într-un punct de vedere la solicitarea Newsweek România, că OGC-urile folosesc sumele nerevendicate fără transparență și că „nu putem vorbi despre o naționalizare. Statul nu oprește niciun leu, ci îi întoarce pe toți la titularii de drepturi prin proiecte culturale”. 

Redăm punctul de vedere al Alinei Gorghiu, la solicitarea Newsweek România: 

„Fișa proiectului de lege este accesibilă tuturor, atât pe pagina Senatului (L412/2021), cât și a Camerei Deputaților (PL-x 565/2021).

Amendarea proiectului a avut un singur scop: dezvoltarea sănătoasă a domeniului în cauză, facilitând accesul titularilor la drepturile de autor și drepturile conexe, precum și gestionarea corectă a sumelor derivate din acestea.

Am primit numeroase semnale despre situația acestor sume de bani, cărora Organismele de Gestiune Colectivă (OGC) nu reușesc să le găsească proprietarii în termenul de trei ani, prevăzut în legislația în vigoare. Consecința acestui fapt este că aceste sume rămân OGC-urilor care, în multe situații, îi folosesc cu lipsă de transparență. Este bine să precizăm că vorbim numai despre sume nerevendicate.

Singura misiune a OGC-urilor este colectarea și repartizarea acestor sume de bani către titularii de drepturi. Organismele nu sunt proprietarii de drept ai sumelor respective.

Sunt OGC-uri care eșuează în misiunea de a identifica proprietarul și a repartiza până la 50% din sume, uneori și mai puțin. Nu este vorba despre 1 sau 2% – o situație ce ar putea fi justificată de o eroare – ci despre până la 50%! Ceea ce înseamnă uneori chiar și 15 milioane de lei pe an.

Există un OGC care a prescris 40 de milioane de lei în ultimii trei ani, bani care sunt ai titularilor de drepturi. Pe de altă parte, avem OGC-uri care au repartizat peste 99% din sumele colectate. Acest fapt nu poate să nu nască întrebări, cât timp unii repartizează zeci de milioane pe an, iar alții prescriu sume de această anvergură.

Nu putem vorbi despre o naționalizare. Statul nu oprește niciun leu, ci îi întoarce pe toți la titularii de drepturi prin proiecte culturale.

Primul rezultat al acestui amendament va fi, cu siguranță, îmbunătățirea considerabilă a repartizării acestor fonduri.

Totodată, art. 13, alin. (6) al Directivei 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă spune că ‚‚ (6)  Statele membre pot restrânge sau pot determina scopurile în care este autorizată utilizarea sumelor care nu pot fi repartizate, urmărind, printre altele, ca aceste sume să fie utilizate separat și în mod independent pentru a finanța activități sociale, culturale și educaționale în beneficiul titularilor de drepturi.’’

Propunerea de a împărți sumele nerepartizate în procentele de 30% pentru OGC-uri, respectiv 70% pentru AFCN a fost stabilită în Comisia de fond, Comisia pentru cultură și media. Ulterior, raportul favorabil cu amendamentele admise a fost votat în Plenul Senatului.

Dezbaterile continuă, iar proiectul este în circuit parlamentar la Camera Deputaților, cameră decizională.

Pe 16 decembrie, Asociația ”Muze” a organizat o dezbatere publică pe tema amendamentelor propuse, pe care o puteți viziona, aici:

News