Your address will show here +12 34 56 78
News
Pasionat de actorie? La specializarea Artele spectacolului – Actorie în limba germană a Facultății de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest (UVT) mai
e disponibil un loc finanțat de la bugetul de stat, la admiterea din toamnă. Cei interesați se pot înscrie până în data de 4 septembrie, ora 12.00, urmând ca în
perioada 6 – 7 septembrie să aibă loc probele practice.
Cu 30 de ani în urmă se năștea la Timișoara această specializare, unică în România și în afara spațiului vorbitor de limbă germană. Scopul: formarea de actori profesioniști pentru scenele de limbă germană din România și din spațiul de expresie germană. Un loc central în pregătire îl ocupă descoperirea și dezvoltarea personalității artistice prin exerciții de improvizație, studii de rol, spectacole în spații convenționale și neconvenționale, precum și stagii de practică teatrală. Cadrele didactice sunt practicieni ai scenei, actori și regizori cu o experiență vastă, care promovează o legătură directă cu munca efectivă în teatru încă din timpul studenției. O strânsă colaborare există de mai mulți ani cu Teatrul German de Stat Timișoara, Centrul Cultural German din Timișoara precum și cu o serie întreagă de alte instituții de cultură din România și din străinătate. Profesori din spațiul de limbă germană oferă periodic masterclass-uri destinate studenților și realizează numeroase proiecte. Printre disciplinele studiate se numără: arta actorului, improvizație, mișcare scenică, dans, dicție, voce, istoria teatrului, retorică, istoria artei și estetică (toate în limba germană).
În centrul atenției sunt internaționalizarea, comunicarea permanentă cu școlile de teatru europene, dialogul autentic și schimbul de know how cu acestea, deschiderea totală față de nou și calitate. În acest sens, în luna noiembrie, la Timișoara va avea loc „Network – Theatre Schools in Europe / Întâlnirea Școlilor de Teatru din Europa”, un nou concept de eveniment teatral.
În anul 2023, specializarea Artele spectacolului – Actorie în limba germană a Facultății de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest – cea mai mare și mai efervescentă universitate din zona de vest a României – își așteaptă candidații în sesiunea de admitere din toamnă.
 Avantaje:

– schimb bilateral ERASMUS+ cu: Universität für Musik und darstellende Kunst Graz; „Anton Bruckner” Privatuniversität für Musik, Schauspiel und
Tanz Linz; Musik und Kunst Privatuniversität der Stadt Wien; Folkwang Universität der Künste Essen; Hochschule für Künste im Sozialen
Ottersberg; „Martin Luther” Universität Halle-Wittenberg;
– participări în numeroase proiecte și la festivaluri internaționale la Berna, Chemnitz, Essen, Graz, Hanovra, Potsdam, Rostock, Viena.

 Examenul de admitere se compune din:
– recital (3 poezii): 1 fabulă, 1 poezie forță, 1 poezie lirică; un monolog; o povestire; un cântec. De asemenea, va fi testat simțul ritmic. Candidații vor efectua exerciții de improvizație pentru verificarea spontaneității și adaptabilității la situații scenice date. Media de la bacalaureat reprezintă 10% din nota examenului de admitere.

 Condiții de admitere la studiu:
– diplomă de bacalaureat;
– cunoștințe bune de limbă germană, minimum nivel B1;
– promovarea examenului de admitere.

 Durata studiilor:
– 4 ani.

Mai multe informații pe www.fmt.uvt.ro  Persoană de contact:
Conf. univ. dr. habil. Alina Mazilu; alina.mazilu@e-uvt.ro;
0

News
Cu privire la ORDONANȚA DE URGENȚĂ care propune unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative apărută sub formă de proiect la 2.08.2023, semnatarii memoriului, manageri de instituții publice și reprezentanți ai UNITER, doresc să își exprime îngrijorarea față de modul în care instituțiile de cultură vor putea sau nu să își mai desfășoare activitatea din toamna anului 2023, luând în considerare anumite măsuri prevăzute în proiectul de ordonanță de urgență în discuție, care ar avea un impact dezastruos asupra sectorului cultural.
Pe baza motivelor expuse și având în vedere dreptul garantat constituțional la cultură, semnatarii memoriului solicită eliminarea aplicării dispozițiilor din proiectul de ordonanță de urgență care sunt menționate la pct. 2–4 de mai jos pentru instituțiile publice de cultură.


0

News
Pe 14 februarie 2023, la Teatrul Național București, cu participarea Ministrului Culturii – Lucian Romașcanu, Ministerul Culturii, prin UMP Culture, a prezentat în cadrul unui eveniment de promovare, Statutului lucrătorului cultural profesionist, propunere legislativă elaborată de UMP Cultura în cadrul Reformei 3 – Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural și finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 11 – Turism și cultură. Propunerea a fost prezentată invitaților la eveniment și va fi lansată în curând spre dezbatere publică.
”Statutul lucrătorului cultural profesionist propune un cadru coerent de protecție socială și fiscală aplicabil unor categorii profesionale atipice ce implică munca artistică și culturală, în prezent reglementate de o legislație fragmentată.”, se precizează în comunicatul Ministerului Culturii.
„Una dintre reușitele de care ne putem bucura este actualizarea statutului lucrătorului cultural, la nivelul anului 2023, cu sprijinul fondurilor europene. Cred că părerea fiecăruia dintre cei vizați de schimbarea legislativă ne va ajuta să putem propune un act normativ funcțional. Ne aflăm în situația în care avem foarte mulți lucrători culturali care nu sunt prinși într-un sistem care să le asigure un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată. Totodată, sunt și foarte mulți freelanceri care au nevoie de mai mult decât poate oferi codul muncii. Statutul lucrătorului cultural profesionist va introduce mai multe drepturi decât le-a avut vreodată cineva care a lucrat în domeniul culturii, în diferite forme, cum sunt, de exemplu, cele de persoană fizică autorizată sau drepturi de autor”, a transmis Ministrul Culturii, domnul Lucian Romașcanu.

Practic, Statutul lucrătorului cultural profesionist propune un cadru coerent de protecție socială și fiscală aplicabil unor categorii profesionale atipice ce implică activitatea artistică și culturală, în prezent reglementate de o legislație fragmentată.

Evenimentul a reunit experții implicați în elaborarea propunerii legislative și profesioniști care activează în sectoarele culturale și creative și care pot beneficia de măsurile de sprijin vizate prin Statutul lucrătorului cultural profesionist.

Conform calendarului actualizat al evenimentelor de promovare a Statutului lucrătorului cultural profesionist, anunțat de UMP Cultura, următoarele întâlniri vor avea loc după cum urmează:

  • Iași – 23 februarie a.c.
  • Timișoara – 2 martie a.c.
  • Cluj-Napoca – 9 martie a.c.
0

News
Plaforma MoldArte care promovează operatorii culturali din Republica Moldova și dialogul internațional, propunzându-și să medieze noi relații dintre reprezentanții organizațiilor culturale din Europa,  a propus o discuție pe tema Statutului Artistului.
În cadrul acestei întâlniri, a fost prezentat Studiul Calitativ realizat în cadrul Proiectului ”Cultura Alternativă”, proiect inițiat de Asociația Culturală Flower Power și cofinanțat de Uniunea Europeana din Fondul Social European în cadrul POCA 2014-2020.
Participanții la discuție au fost Gabriele Rosana-Director pentru Politici Culturale la Culture Action Europe-Bruxelles, Carmen Croitoru-Director General al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, Andrei Chistol-Secretar de Stat la Ministerul Culturii din Republica Moldova, Dorin Vaculovschi-Doctor în Științe Economice și expert la Institutul de Dezvoltare și Inițiative Sociale ”Viitorul” din Chișinău și Corina Andrei-Sociolog, Doctor în Științe Politice, Expert în proiecte sociale și educative, cea care a realizat Studiul Calitativ-”Statutul Artistului în cinci țări europene”, în 2018, în cadrul Proiectului ”Cultura Alternativă”.

Dezbatere Moldart


0

News

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe a fost adoptat de Camera Deputaților în data de 02.03.2022.


Puteți vedea modificările aduse Legii 8/1996, pe acest link:

http://credidam.ro/wp/wp-content/uploads/2022/03/Proiectul-Raport-comun.pdf

În urma modificărilor aduse, Credidam a redactat și publicat o Scrisoare deschisă către Ministrul Culturii, pe care o puteți consulta aici:

http://credidam.ro/wp/scrisoare-deschisa-catre-ministrul-culturii-lucian-romascanu/

0

News

Articol preluat din Newsweek

Artiștii români acuză statul că încearcă să le naționalizeze o parte din venituri, după ce în Senat a trecut un amendament PNL-PSD care prevede că 70 la sută din sumele nerevendicate, bani privați, vor fi distribuite către Fondul Cultural Național, instituție de stat., precizează un articol al publicației Newsweek, cu titlul Inițiativă comunistă: 70% din banii nerevendicați de artiști ar urma să fie încasați de stat.

Am spicuit și noi din acest articol câteva fragmente care dau detalii despre inițiativă și reacțiile pe care aceasta le-a stârnit în lumea artistică, din articolul publicat de Newsweek.

Artiștii cer eliminarea politicului din artă. Petiția inițiată online poate fi consultată aici

Cei doi inițiatori ai amendamentelor, senatoarea PNL Alina Gorghiu și senatorul PSD Lucian Romașcanu au declarat pentru Newsweek: Alina Gorghiu: ”Amendarea proiectului a avut ca scop „dezvoltarea sănătoasă a domeniului în cauză, facilitând accesul titularilor la drepturile de autor și drepturile conexe, precum și gestionarea corectă a sumelor derivate din acestea” și că „nu putem vorbi despre o naționalizare. Statul nu oprește niciun leu, ci îi întoarce pe toți la titularii de drepturi prin proiecte culturale”.

Cei doi șefi ai ORDA au spus că modificările propuse de senatori vine în sprijinul titularilor de drepturi (artiștii, n.r.) „care pot beneficia concret de aceste sume prescrise, prin asigurarea accesului la proiecte editoriale/culturale” și că în prezent organismele de gestiune colectivă decid „arbitrar” ce se întâmplă cu sumele colectate și nerevendicate. 

Directorul adjunct ORDA, Mario de Mezzo a transmis un punct de vedere asumat de sine și de directorul general ORDA Răzvan Pop privind amendamentele, și anume că modificările propuse de senatori vin în sprijinul titularilor de drepturi (artiștii, n.r.) „care pot beneficia concret de aceste sume prescrise, prin asigurarea accesului la proiecte editoriale/culturale” și că în prezent organismele de gestiune colectivă decid „arbitrar” ce se întâmplă cu sumele colectate și nerevendicate. 

Artiștii au reacționat, însă, la aceste modificări.  Irina Rimes i-a scris lui Bogdan Gheorghiu că „drepturile de autor sunt ale artiștilor și compozitorilor și așa trebuie sa rămână!”, Horia Moculescu – „nu trebuie să cereți OGC- urșilor o situație pe care o puteți afla printr-un simplu control administrativ, fără a sugera răzmerițe într-un pahar cu apă plată!”. 

Formația Alb Negru a catalogat modificarea drept „lipsită de logică”: „Banii din neidentificate intră în Fondul Comun și se impart la toți in functie de metodologia pusã la punct in ani de munca. Nici unul dintre noi nu face parte din vreun Consiliul Director și, daca avem o nemultumire, avem unde sa ne adresăm. Am cerut noi intervenția Guvernului sau a Parlamentului in aceasta poveste? Politicul nu are ce cauta în Muzică și mai mult ca sigur in alegerile noastre”. 

Pe de altă parte, deputatul USR Iulian Bulai a anunțat, pe pagina sa de Facebook, că a depus în Comisia de cultură a Camerei Deputaților un amendament prin care să anuleze prevederile amendamentelor Alinei Gorghiu și lui Lucian Romașcanu, acesta având întâlniri cu reprezentanții organismelor de gestiune colectivă (OGC-uri, cele care se ocupă de colectarea drepturilor de autor ale artiștilor). 

Ce se modifică în Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe 

Modificările la legea dreptului de autor au pornit de la armonizarea legislației naționale cu două directive europene, pentru neimplementarea cărora România riscă infringementul. Aceste directive, Directiva 2019/789 and Directiva 2019/790, urmăresc să confere mai multă protecție artiștilor și să responsabilizeze radiodifuzorii. 

Cu toate acestea, în 9 noiembrie, Comisia pentru cultură şi media din Senat a publicat un Raport suplimentar asupra proiectului de lege care modifică legea dreptului de autor, care prevede, între altele, și modificarea articolului 169 din această lege. Mai întâi, Alina Gorghiu a propus ca toate sumele nerevendicate să meargă către Fondul Cultural Român, apoi Lucian Romașcanu – ca sumele nerevendicate să se împartă astfel: 30% către organismul de gestiune colectivă (organismul care colectează și distribuie drepturile de autor ale artiștilor, n.r.) care să împartă fondurile către membri, iar restul de 70 la sută să fie virat către Fondul Cultural Național – iar artiștii ar urma să aplice pentru proiecte care să fie finanțate din aceste fonduri. Consultați AICIraportul suplimentar și AICI urmăriți traseul inițiativei legislative în Parlament. 

Newsweek România a discutat cu mai multe surse din piață, care au indicat care sunt problemele cu aceste amendamente, cât și care este situația în prezent. Aceste surse ne-au indicat și că în spatele propunerilor făcute de cei doi senatori și susținute de ministrul Bogdan Gheorghiu s-ar afla, de fapt, Mario de Mezzo. În mandatul acestuia la șefia Oficiul Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) a fost sistată plata taxei de muzică pentru cei din HORECA pe perioada pandemiei. După ce a fost înlocuit de la șefia ORDA de Florin Cîțu, De Mezzo a revenit în instituție pe funcția de director general adjunct. 

„Fondul Cultural Național, cel mai probabil, trebuie să fie făcut mai interesant pentru  cineva care trebie să preia o funcție acolo și acestea sunt preparativele pentru a-i asigura un buget mai mare. Există o informație care circulă, cum că dl. de Mezzo ar visa sa aibă pe cineva apropiat acolo sau chiar pentru dumnealui”, ne-au declarat aceste surse din piață. 

De asemenea, CREDIDAM, unul dintre cele mai mari organisme de gestiune colectivă din România, a atras atenția, în observațiile transmise public la amendamente și consultate de Newsweek România, că „o astfel de modificare ar însemna practic confiscarea unor remunerații reprezentând drepturi patrimoniale de autor sau conexe (sume rezultate din activitatea de colectare aorganismelor de gestiune colectivă) și naționalizarea lor. Amendamentul încalcă art. 44 alin (3), alin. (4) și alin. (8)  din Constituția României (dreptul la proprietate economică, n.r.) și art. 1 din Primul protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Sumele nerevendicate sunt sume private provenite din activitatea de colectare. (…) Destinația acestor sume este prevăzută clar de legea în vigoare, acestea fiind la latitudinea Adunării generale a mebrilor (deci tot a titularilor de drepturi) – singurii care pot să decidă asupra bunurilor lor”. 

Mai jos, puteți vedea modificările la articolul 169 din Legea dreptului de autor, așa cum au trecut de Senat. 

Ce înseamnă sumele nerevendicate și cum se împart ele în prezent 

Sumele nerevendicate se referă la banii pe care radiodifuzorii (posturile de radio și TV) trebuie să îi plătească pentru utilizarea muzicii, conform legii dreptului de autor, dar playlist-ul cu muzica folosită conține informații incomplete sau insuficiente pentru identificarea autorului – ceea ce înseamnă că acesta nu poate fi plătit. 

Până la 20 la sută din sumele pe care radiodifuzorii ar trebui să le plătească nu sunt documentate – adică utilizatorii nu au identificat nici un playlist sau datele sunt scrise incomplet, sunt scrise greșit numele artiștilor sau ale pieselor, au explicat surse din industrie, pentru Newsweek România. 

Multe probleme sunt la muzica populară, unde radiodifuzorii trec, în loc de titlurile pieselor, primul vers al unei strofe sau refrenul, în loc de numele piesei. 

În aceste cazuri, organismele de gestiune colectivă aplică diverse metode pentru a afla cine este autorul: fie trimit tuturor membrilor lista cu creațiile neidentificate, iar artiștii declară pe proprie răspundere (sub incidența legii penale) ori aducând dovezi că le aparține creația. Unele organisme de gestiune colectivă fac anual o regularizare, pentru a se încadra în termenul de trei ani pentru a identifica un autor. 

Sumele rămase în final nedeclarate, după trei ani, sunt împărțite, procentual, între artiștii care au declarat creațiile, din baza de date a OCG-ului sau conform deciziei Adunării Generale a membrilor, după ce aceștia votează. 

Fiecare organism de gestiune colectivă are pe site-ul propriu modul în care distribuie sumele nerevendicate – citiți mai multe în dările de seamă anuale: CREDIDAMUCMR-ADAUPFR.

O altă variantă este achiziționarea unui sistem de monitorizare pentru radio și TV, așa cum a făcut, de exemplu, Uniunea Producătorilor de Fonograme din România – care folosește sistemul BMAT.

Dar, cu toate acestea, nu OCG-urile ar trebui să fie cele care să investească în astfel de programe, ci radiodifuzorii, care ar trebui să declare corect playlist-urile, putând fi sancționați de ORDA. Cu toate acestea, după cum arată sursele Newsweek România, acest lucru nu se întâmplă prea des. 

Organismele internaționale: Nu există nici o justificare pentru o intervenție guvernamentală atât de gravă 

O altă problemă semnalată de sursele Newsweek România se referă la situația artiștilor internaționali, care ar trebui să beneficieze de drepturi de autor din creațiile difuzate în România. În acest sens, confederațiile internaționale ale autorilor au scris președinților Senatului și Camerei Deputaților, pentru a-și exprima îngrijorarea. 

Astfel, Confederation Internationale des Societes d’Auteurs et Compositeurs (CISAC) și GESAC le-au scris Ancăi Dragu și lui Sorin Grindeanu că „amendamentul propus Legii române privind gestiunea colectivă poate duce la deturnarea de către autoritățile statului a sumelor din drepturi de autor nealocate. Suntem foarte îngrijorați că modificarea art. 169 alin. (3) din Legea drepturilor de autor discutată în prezent în Parlamentul României, dacă va fi adoptată, va avea un impact negativ asupra autorilor și titularilor de drepturi (…)  o modificare va lipsi autorii și deținătorii de drepturi, prin OCG-rile lor, de un cuvânt de spus în destinul așa-ziselor venituri neidentificate și,în schimb, va concentra luarea deciziilor de către Stat prin transferarea sumelor din drepturi de autor neidentificate în întregime către un Fond Cultural special, în scopuri culturale generale (…) Nu există nici o justificare pentru o intervenție gvernamentală atât de gravă în natura privată a drepturilor autorilor menționate.”  Scrisoarea, AICI

Și Association of European Performers’ Organisations (AEPO-ARTIS) a atras atenția, într-o scrisoare deschisă transmisă președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, că „dacă amendamentele la articolul 169 devin lege, vor face mult rău artiștilor români, fiind o restricție nedreaptă asupra dreptului lor de a decide felul în care banii câștigați de ei atât de greu sunt împărțiți, în special în această perioadă, în care artiștii au fost grav afectați de pandemia COVID-19”.  AEPO-ARTIS a mai arătat că, după ce România a implementat Directiva UE 26/2014, organismele de gestiune colectivă au obligații stricte, care să asigure transparența și buna distribuire a sumelor pe care OGC-urile le colectează și le distribuie artiștilor membri, iar artiștii membri au dreptul de a participa și de a vota în cadrul Adunării generale. 

Articolul 13 (6) din directivă (Directiva 2014/26/UE) nu permite statelor membre să intervină asupra veniturilor artiștilor pentru a decide cum să fie folosite sumele rezultate din drepturile de autor, a mai atras atenția AEPO-ARTIS. 

Explicațiile Directorilor ORDA pot fi citite, mai jos, așa cum au fost redate de Newsweek România.

În prezent, destinația sumelor nerevendicate, prescrise după 3 ani de la data notificării, este la latitudinea organismului de gestiune colectivă (OGC) care decide arbitrar ce se întâmplă cu ele, prevedere ce nu încurajează repartiția sumelor colectate, ci mai degrabă utilizarea discreționară a acestora de către OGC-ul respectiv.

Sumele prescrise sunt în cuantum foarte mare, atât în sume absolute, cât și în procente, spre exemplu un OGC a prescris aproape jumătate din sumele colectate iar un altul a prescris sume în valoare de aproximativ 40 milioane lei în ultimii trei ani, ele reprezentând remunerații care se cuveneau membrilor/cei care nu sunt membri, titulari de drepturi. Nerevendicarea acestor sume nu poate avea drept consecință transformarea în venituri proprii ale organismului de gestiune colectivă, din care, spre exemplu să fie cumpărate proprietăți/sedii ale OGC-ului, lucruri care s-au întâmplat constant.

Obiectivul amendamentului este tocmai acela al respectării literei și spiritului Directivei 2014/26, prin faptul că reducem posibilitatea de a utiliza fondul discreționar și pentru alte scopuri decât membri.

Cu alte cuvinte, Administrația Fondului Cultural Național va înființa un fond special, doar pentru titularii de drepturi corespunzători OGC-ului care a virat banii și doar aceștia vor putea accesa fondul prin proiecte culturale.

Amendamentul prevede în mod expres faptul că 70% din sumele nerevendicate vor fi virate la Fondul Cultural Național, iar accesul la fondul special creat in acest sens va fi permis doar categoriei de titulari de drepturi reprezentate/gestionate de OGC-ul de la care au venit banii.

Totodată, amendamentul stipulează faptul că 30% din sumele nerevendicate revin OGC-ului, acesta neavând dreptul de a le utiliza în alte scopuri decât repartizarea în mod egal către propriii membri, putând reține comisionul de administrare de maxim 15% în conformitate cu dispozițiile legii.

Prin urmare, apreciem că amendamentul în referință vine în sprijinul titularilor de drepturi, care pot beneficia în mod concret de aceste sume prescrise, prin asigurarea accesului la proiecte culturale/editoriale etc., ce intră în atributul și misiunea Administrației Fondului Cultural Național, instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii, reglementată prin Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale cu modificările şi completările ulterioare.

Directiva 2014/26 are, între altele, drept scopuri declarate, promovarea unei transparențe ridicate şi o mai bună guvernanță a OGC-urilor, prin consolidarea obligațiilor de raportare şi controlul titularilor de drepturi asupra activităților lor, precum și o mai bună funcționare a OGC-urilor şi creșterea încrederii în activitățile acestora.

Totodată, Directiva 2014/26 vizează în principal o mai bună protecție a intereselor titularilor de drepturi și impune cerințe, precum: îmbunătățirea gestionării repertoriului, plăți mai rapide către membri, claritate în ceea ce privește fluxurile de venituri din exploatarea drepturilor, un raport anual privind transparența şi informații suplimentare furnizate direct titularilor de drepturi.

În conformitate cu prevederile art. 13(6) al Directivei 2014/26, statele membre pot restrânge sau pot determina scopurile în care este autorizată utilizarea sumelor care nu pot fi repartizate, urmărind, printre altele, ca aceste sume să fie utilizate separat și în mod independent pentru a finanța activități sociale, culturale și educaționale în beneficiul titularilor de drepturi.

Având în vedere cele de mai sus, apreciem că amendamentul în referință nu contravine în niciun fel literei și spiritului Directivei 2014/26, ci este exclusiv în beneficiul titularilor de drepturi și contribuie la ridicarea nivelului repartiției sumelor colectate. De asemenea, amendamentul vine în sprijinul creșterii încrederii în activitățile OGC-urilor, care, în prezent, cel puțin în România, nu se bucură de o încredere sporită din partea titularilor de drepturi, utilizatorilor, și a societății civile în general”. 

Alina Gorghiu: Modificările aduc îmbunătățiri 

În vreme ce artiștii și organismele de gestiune colectivă consideră că modificările propuse de Alina Gorghiu și Lucian Romașcanu reprezintă o formă de naționalizare a veniturilor artiștilor, prin transferarea lor în proprietatea statului, senatoarea liberală a transmis, într-un punct de vedere la solicitarea Newsweek România, că OGC-urile folosesc sumele nerevendicate fără transparență și că „nu putem vorbi despre o naționalizare. Statul nu oprește niciun leu, ci îi întoarce pe toți la titularii de drepturi prin proiecte culturale”. 

Redăm punctul de vedere al Alinei Gorghiu, la solicitarea Newsweek România: 

„Fișa proiectului de lege este accesibilă tuturor, atât pe pagina Senatului (L412/2021), cât și a Camerei Deputaților (PL-x 565/2021).

Amendarea proiectului a avut un singur scop: dezvoltarea sănătoasă a domeniului în cauză, facilitând accesul titularilor la drepturile de autor și drepturile conexe, precum și gestionarea corectă a sumelor derivate din acestea.

Am primit numeroase semnale despre situația acestor sume de bani, cărora Organismele de Gestiune Colectivă (OGC) nu reușesc să le găsească proprietarii în termenul de trei ani, prevăzut în legislația în vigoare. Consecința acestui fapt este că aceste sume rămân OGC-urilor care, în multe situații, îi folosesc cu lipsă de transparență. Este bine să precizăm că vorbim numai despre sume nerevendicate.

Singura misiune a OGC-urilor este colectarea și repartizarea acestor sume de bani către titularii de drepturi. Organismele nu sunt proprietarii de drept ai sumelor respective.

Sunt OGC-uri care eșuează în misiunea de a identifica proprietarul și a repartiza până la 50% din sume, uneori și mai puțin. Nu este vorba despre 1 sau 2% – o situație ce ar putea fi justificată de o eroare – ci despre până la 50%! Ceea ce înseamnă uneori chiar și 15 milioane de lei pe an.

Există un OGC care a prescris 40 de milioane de lei în ultimii trei ani, bani care sunt ai titularilor de drepturi. Pe de altă parte, avem OGC-uri care au repartizat peste 99% din sumele colectate. Acest fapt nu poate să nu nască întrebări, cât timp unii repartizează zeci de milioane pe an, iar alții prescriu sume de această anvergură.

Nu putem vorbi despre o naționalizare. Statul nu oprește niciun leu, ci îi întoarce pe toți la titularii de drepturi prin proiecte culturale.

Primul rezultat al acestui amendament va fi, cu siguranță, îmbunătățirea considerabilă a repartizării acestor fonduri.

Totodată, art. 13, alin. (6) al Directivei 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă spune că ‚‚ (6)  Statele membre pot restrânge sau pot determina scopurile în care este autorizată utilizarea sumelor care nu pot fi repartizate, urmărind, printre altele, ca aceste sume să fie utilizate separat și în mod independent pentru a finanța activități sociale, culturale și educaționale în beneficiul titularilor de drepturi.’’

Propunerea de a împărți sumele nerepartizate în procentele de 30% pentru OGC-uri, respectiv 70% pentru AFCN a fost stabilită în Comisia de fond, Comisia pentru cultură și media. Ulterior, raportul favorabil cu amendamentele admise a fost votat în Plenul Senatului.

Dezbaterile continuă, iar proiectul este în circuit parlamentar la Camera Deputaților, cameră decizională.

Pe 16 decembrie, Asociația ”Muze” a organizat o dezbatere publică pe tema amendamentelor propuse, pe care o puteți viziona, aici:


0

News

Comisia Națională a României pentru UNESCO (CNR UNESCO) are onoarea și plăcerea de a semnala că la data de 21 septembrie 2021 s-au împlinit 65 de ani de la înființarea sa. Activitatea CNR UNESCO consemnează numeroase realizări, în spiritul principiilor și valorilor UNESCO, al consolidării profilului UNESCO în România, cât și, concomitent, a profilului României la UNESCO.

Istoria celor 65 de ani este deosebit de bogată și diversă. Anul aniversar 2021 este un prilej de reflecție asupra a ceea ce a fost, o ocazie de a ne reaminti și a reaminti lumii valorile și identitatea noastră milenară, de a dialoga și acționa colectiv pentru o lume sustenabilă, în care comunicarea și respectul reciproc pentru diversitate se realizează cu sprijinul educației, culturii și științei, la care accesul echitabil e realizat pentru fiecare cetățean al planetei.

Anul 2021 marchează o dublă aniversare: 65 de ani de la aderarea României la Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Științe și Cultură – UNESCO – și 65 de ani de la înființarea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO – CNR UNESCO.

Detalii despre evenimentele dedicate aniversării CNR-UNESCO, puteți găsi pe pagina:
https://www.cnr-unesco.ro/ro/home

Următorul eveniment, are loc la Teatrul Național București. Detalii, aici:
https://www.cnr-unesco.ro/ro/activitate/conferinta-educatia-fara-frontiere-pentru-dezvoltare-durabila

CNR-UNESCO este partener al proiectului ”Cultura Alternativă”, proiect selectat în cadrul POCA 2014-2020 cofinanțat de Uniunea Europeana din Fondul Social European. 

0

News

CulturalDealEU

Mai multe asociații și fundații din Europa au formulat o strategie pentru susținerea culturii, grav afectate de pandemia de Covid-19, numită CulturalDealEU.
Vă prezentăm, aici, mesajul lor, transmis cu ocazia lansării publice a Campaniei CulturalDealEU, mesaj care explică pe larg inițiativa.
Campania este deschisă, acum, publicului larg și așteaptă semnăturile tuturor celor care doresc să se alăture propunerii ca statele membre ale Uniunii Europene să aloce cel puțin 2% din bugetele planurilor de redresare și reziliență(PNRR), sectorului Cultural.

Puteți semna această petiție on-line, aici:

https://cultureactioneurope.org/projects/culturaldealeu-campaign/support-culturaldealeu/


#CulturalDealEU Campaign

Mesajul campaniei
Nu există redresare sau viitor pentru Europa, fără cultură. Ecosistemul cultural este convins că Europa are nevoie de un nou Cultural Deal, un cadru transversal care să demonstreze voința politică din UE de a plasa cultura în centrul Proiectului European. Cultura este cea care ne aduce împreună. Ea stă la baza proiectului European și determină viitorul societății noastre. Gravitatea crizei Covid-19 a demonstrat, din nou, că nu putem considera Cultura, un lux, ci o necesitate de a construi societăți în care coeziunea, egalitatea, sustenabilitatea și libertatea să existe. Un Deal Cultural pentru Europa este un apel dinspre comunitatea culturală europeană pentru recunoașterea rolului de pivot pe care îl are cultura în construirea viitorului.Culture Action EuropeEuropean Cultural Foundation, și Europa Nostra (ca reprezentant al European Cultural Alliance) a propus un cadru pentru Cultural Deal for Europe .

Această strategie urmărește plasarea culturii în centrul proiectului european și susținerea sa în toate politicile: de la tranziția verde la ambițiile geopolitice europene, de la tranziția digitală către o Uniune cu valori clare. Aceasta se concentrează în același timp pe facilitarea contribuției culturale la dezvoltarea sustenabilă a Europei, cât și pe alimentarea sectorului cultural cu credibilitate și resursele necesare pentru atingerea potențialului său maxim.

Prin cooperarea pe obiective pe termen scurt și lung,  Cultural Deal for Europe este considerat ca o hartă a drumului către un model de dezvoltare a Europei mai echilibrat, mai cuprinzător și incluziv.  A Cultural Deal for Europe | Joint statementUn Pacte Culturel pour l’EuropeCultural Deal for Europa a fost conceput de Culture Action Europe (CAE)the European Cultural Foundation (ECF), and Europa Nostra, coordonator al European Heritage Alliance.

Campania e #CulturalDealEU poate fi accesată, aici :

0